Se preconizeaza ca emisiile globale de combustibili fosili vor atinge varful in 2025, pe masura ce tarile angajeaza sume uriase de bani pentru combustibilii cu emisii scazute de carbon, potrivit Agentiei Internationale pentru Energie (IEA).
In raportul sau anual, agentia a spus ca asaltul Rusiei asupra Ucrainei are potentialul de a „grabi” tranzitia globala catre surse de energie curata.
AIE a spus ca se asteapta ca investitiile globale in energie cu emisii scazute de carbon sa creasca la 2 trilioane de dolari pe an pana la sfarsitul deceniului – cu 50% mai mult decat cheltuielile de astazi.
„Pietele si politicile energetice s-au schimbat ca urmare a invaziei Ucrainei de catre Rusia, nu doar deocamdata, ci si pentru decenii viitoare”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE, in raport.
„Raspunsurile guvernamentale din intreaga lume promit sa faca din acesta un punct de cotitura istoric si definitiv catre un sistem energetic mai curat, mai accesibil si mai sigur”, a adaugat el.
De cand a izbucnit razboiul la sfarsitul lunii februarie, multe tari au evitat exporturile vaste de energie ale Rusiei, gasind noi furnizori si intensificand importurile de surse alternative de energie.
Asta a plasat Moscova intr-o „pozitie mult diminuata”, a spus AIE, iar Rusia este pe cale ca ponderea sa din exporturile globale de energie sa scada la 13% pana in 2030 de la 20% anul trecut.
Europa – cel mai mare client al Moscovei pentru petrol si gaze – a suportat greul crizei energetice. Preturile de referinta ale gazelor naturale au crescut de la invazie, desi au scazut abrupt in ultima perioada datorita temperaturilor blande si eforturilor de succes ale blocului de a stoca gaz pentru iarna.
„Rusia a pierdut aceasta piata pentru totdeauna. Si va fi foarte dificil pentru petrol si gaze rusesti sa gaseasca o noua casa la fel de mare ca Europa, la fel de profitabila ca Europa”, a declarat Birol.
Birol a spus ca concurenta intensa pentru gazul natural lichefiat (GNL) si reducerile productiei de petrol de catre OPEC si aliatii sai au dus la „prima criza energetica cu adevarat globala”.
Raportul va fi salutat de cei care s-au ingrijorat ca criza a retras obiectivele climatice ale lumii.
Temerile de deficit de energie au determinat unele tari din Europa si China sa arda mai mult carbune in acest an. Productia de energie cu carbune a crescut cu aproape 15% intre martie si septembrie in Europa in 2022, comparativ cu aceeasi perioada din 2021, potrivit Independent Commodity Intelligence Services.
In general, totusi, cresterea arderii carbunelui a fost „intunecata” in acest an, a declarat Birol.
Si, pentru prima data, prognoza anuala a AIE prevede ca cererea pentru toti combustibilii fosili va ajunge fie la varf, fie la un platou. Se preconizeaza ca petrolul va fi ultimul retinut, atingand un platou pana la mijlocul anilor 2030, se arata in raport.
„Guvernele pun bani reali pe masa pentru a accelera energia verde tranzitia, nu neaparat din motive de mediu, climat, ci in principal din motive de securitate energetica”, a spus Birol.
In ciuda exploziei investitiilor in energie curata, agentia a spus ca se asteapta ca temperaturile globale sa creasca cu 2,5 Celsius (4,5 grade Fahrenheit) pana la sfarsitul secolului – cu mult peste limita superioara de 1,5 Celsius (2,7 Fahrenheit) necesara pentru a preveni consecintele grave pentru clima. Lumea s-a incalzit deja cu 1,2 grade Celsius de la revolutia industriala.
Guvernele vor trebui, de asemenea, sa-si ridice investitiile anuale in energie curata la 4 trilioane de dolari pana in 2030 pentru a atinge emisii nete zero pana in 2050, se arata in raport.
„Exista inca un decalaj mare intre angajamentele de astazi si o stabilizare a cresterii temperaturilor globale in jurul a 1,5°C”, a avertizat AIE.