Dupa ce ai vazut filmul Hotel Transylvania 3, o data, de doua ori sau de doua sute de ori pe Netflix, exista doar doua intrebari posibile pe care ti le poti pune. Una este daca personajul lui Van Helsing a existat cu adevarat, doar daca a existat, nu daca era atat de incapatanat si cu atat mai putin daca avea o stranepoata la fel de sexy ca Ericka -nu mai putin decat Kathryn Hahn, in versiunea originala-, decat preotii politicii de corectie si-au sucit deja nasul cand filmul a fost lansat in cinematografe, cu mult inainte de a ajunge la Netflix, din cauza turgentei curbelor lor, flagelul lui Dracula, care acum ne arata ca este mult mai mult decat tatal lui Mavis, iar cealalta cum s-ar putea ca piesa ‘Macarena’ sa fi inviat din nou.
Am indepartat rapid chestia cu Van Helsing. Da, a existat. Despre. Numele lui era Georg Andreas Helwing si era jumatate duhovnic, jumatate doctor-om de stiinta, distractiv suta la suta (bine, bine, ultimul este al nostru). Bram Stoker a fost inspirat de un pastor luteran pe nume Georg Andreas Helwing, care a studiat vampirii si varcolacii in urma cu 300 de ani. Helwing a descris in mod viu cum, in timpul unei epidemii de ciuma bubonica, locuitorii Masuriei (o regiune din Prusia, acum Polonia) s-au luptat cu presupusii vampiri decapitandu-i. Taranii aveau si obiceiul bun (hee hee, am zis bine) de a injunghia cadavrele cu tarusi.
Chestia este ca Van Helsing, spun Helwing, nu era doar duhovnic, ci si medic. Helwing a scris asta candva intre 1708 si 1711, in mijlocul pandemiei de ciuma bubonica. In satul Harsz, Polonia, vecinii au crezut ca au gasit un monstru. „Dupa ce a cantat un cantec pentru morti, i-a fost taiat capul cu o lopata si a fost aruncat in mormant impreuna cu un caine viu”. Helwing, totusi, in loc sa urmareasca vampiri, a incercat sa controleze ciuma bubonica cu metode stiintifice. Nimeni nu a spus nimic despre stra-stranepoata lui. Dar atata timp cat a existat stra-strabunicul, s-ar putea sa fi existat stra-stranepoata. In alta zi te cautam. Si sa mergem acum cu Macarena, ca trupul tau e sa-i dea bucurie si lucruri bune.
Haide, o sa-ti spunem ceva ce nu stiai. Si, da, acum vine paradoxul. „Macarena”, melodia, apare in scena finala. Pentru a-l salva pe Dracula si familia si prietenii sai de o caracatita uriasa, sotul uman al lui Mavis, Johnny (care este cel mai apropiat lucru pe care il vei ajunge sa te aduci intr-un film pentru copii de Phil Dunphy, da, Phil al nostru din „Modern Family”). se confrunta cu adversarul lui Dracula, Van Helsing, intr-o lupta GM folosind Los del Rio.
„Vom folosi muzica buna pentru a le invinge muzica rea”, spune Johnny. El isi incepe lupta cu Good Vibrations si continua cu Don’t Worry Be Happy inainte de a cauta cu disperare in playlist-ul sau „ceva mai pozitiv”.
“Stai…” striga el si incepe familiara prezentare a Macarenei .
Veti spune: dar, a fost necesara o a treia parte din aventurile lui Dracula, Mavis si compania? Dar este o intrebare gresita. Intrebarea corecta este: ce face ca „Macarena” (amintiti-va fara „la” in fata Macarenei) sa fie cea mai buna melodie rollera si captivanta din istorie? Iar intrebarea este pusa de tine, dar si de toti directorii studioului de animatie Sony Pictures Animation atunci cand citesc scenariul. Pur si simplu li s-a parut o prostie si nu au vrut sa stie nimic despre „Macarena”. Dar este ca atunci cand scriitorii au scris scenariul original, li s-a parut atat de nebunesc incat au crezut ca va functiona (nu l-au ales, de exemplu, deoarece are un ritm de 103 batai pe minut ceea ce ne face sa ne simtim bine si il face ideal pentru administrarea compresiilor toracice la viteza corecta daca trebuie vreodata sa faceti RCP). Si au cerut o oportunitate. In general, a fost a treia editie a saga. Potrivit regizorului (si scenaristului) alHotel Transylvania 3 , Genndy Tartatovsky, aceasta melodie, tocmai aceasta melodie, fie a distrus filmul, fie l-a facut sa functioneze. Pentru ca nu orice cantec a meritat. Si, bum, a functionat. Dovada este in film. Dar exista mai mult.
Si acum vine paradoxul: Dracula este nemuritor, la fel ca Macarena. Gandeste-te la asta. Este cu noi din 1993, este in viata inca de un mileniu, de obicei nu il vezi in timpul zilei, nu se reflecta in oglinda si il poti ucide doar cu o tarusa de lemn in playerul tau muzical. Cu exceptia usturoiului, vedem doar asemanari.
Si, da, toate acestea sa va spun ca nimeni nu a vrut ca Macarena sa fie melodia din film si totusi functioneaza. La fel ca aceasta a treia continuare.