Banca Centrala Europeana si-a asumat o alta majorare exagerata a ratei dobanzii menita sa stopeze inflatia scapata de sub control, majorand ratele in cel mai rapid ritm din istoria monedei euro si ridicand intrebari cu privire la cat de mult intentioneaza banca sa merge cu amenintarea recesiunii care planeaza asupra economiei.
Consiliul de conducere format din 25 de membri si-a majorat valorile de referinta ale ratei dobanzii cu trei sferturi de punct procentual la o intalnire de la Frankfurt, egaland cresterea record fata de luna trecuta si alaturandu-se Rezervei Federale din SUA pentru a face o serie de cresteri rapide pentru a combate cresterea preturilor de consum. .
„Inflatia ramane mult prea mare si va ramane peste tinta noastra pentru o perioada lunga de timp”, a declarat presedintele BCE Christine Lagarde. Aceasta inseamna ca factorii de decizie „se asteapta sa creasca in continuare ratele dobanzilor” pentru a reveni la obiectivul de 2% al bancii.
Ea a spus „nu am terminat inca. Exista mai mult teren de acoperit”, in ciuda asteptarilor privind o noua „slabire economica in restul acestui an si inceputul anului viitor”.
„In starea actuala de incertitudine, cu probabilitatea de recesiune care se profileaza mult mai mult la orizont si probabilitatea ca aceasta sa fi crescut, fiecare trebuie sa-si faca treaba”, a spus ea. „Slujba noastra este stabilitatea preturilor. Acesta este mandatul nostru principal si suntem interesati de asta.”
Bancile centrale din intreaga lume maresc rapid ratele dobanzilor care orienteaza costul creditului pentru intreprinderi si consumatori. Scopul lor este de a opri inflatia galopanta alimentata de preturile ridicate la energie legate de razboiul Rusiei din Ucraina, blocajele de aprovizionare post-pandemie si revigorarea cererii de bunuri si servicii dupa ce restrictiile COVID-19 au incetat. Fed a majorat ratele cu trei sferturi de punct pentru a treia oara consecutiv luna trecuta.
Cresterile de un sfert de punct au fost de obicei norma pentru bancile centrale. Dar asta s-a intamplat inainte ca inflatia sa creasca la 9,9% in zona euro, alimentata de preturile mai mari la gaze naturale si electricitate, dupa ce Rusia si-a intrerupt majoritatea aprovizionarii cu gaze in timpul razboiului din Ucraina.
„Un razboi de lunga durata in Ucraina ramane un risc semnificativ”, a spus Lagarde. „Increderea s-ar putea deteriora si mai mult, iar constrangerile din partea ofertei s-ar putea inrautati din nou. Costurile cu energia si produsele alimentare ar putea ramane, de asemenea, in mod persistent mai mari decat se astepta. O slabire a economiei mondiale ar putea fi un obstacol suplimentar pentru cresterea in zona euro.”
Inflatia fura consumatorilor puterea de cumparare, determinand multi economisti sa creeze o recesiune pentru sfarsitul acestui an si inceputul anului viitor atat in SUA, cat si in cele 19 tari care folosesc euro ca moneda. Inflatia din SUA este aproape de maximele din ultimii 40 de ani, de 8,2%, alimentata partial de o crestere mai puternica si de cheltuielile mai mari pentru sprijinirea pandemiei decat in Europa.
BCE a majorat acum dobanzile pentru zona euro a 19 tari cu 2 puncte procentuale in doar trei luni, distanta care a fost parcursa in 18 luni in ultima etapa extinsa de drumetie in 2005-2007 si 17 luni in 1999-2000.
Unii analisti prevad o crestere de jumatate de punct la ultima reuniune a BCE de stabilire a ratei din an din decembrie si cred ca banca se poate opri dupa aceea.
Ratele mai mari pot controla inflatia prin cresterea costului de imprumut, cheltuieli si investitii, scazand cererea de bunuri. Dar efortul concertat de crestere a ratelor a ridicat si ingrijorari cu privire la impactul acestora asupra cresterii economice si asupra pietelor de actiuni si obligatiuni. Anii de rate scazute la investitiile conservatoare i-au impins pe investitori spre detineri mai riscante, cum ar fi actiunile, un proces care acum se inverseaza, in timp ce cresterea ratelor poate scadea valoarea detinerilor de obligatiuni existente.
Sefa Fondului Monetar International, Kristalina Georgieva, a avertizat ca inasprirea politicii monetare „prea mult si prea rapid” creste riscul unor recesiuni prelungite in multe economii. FMI estimeaza ca cresterea economica globala va incetini de la 3,2% anul acesta la 2,7% anul viitor.
De asemenea, BCE trebuie sa urmareasca scaderea valorii monedei euro in raport cu dolarul american, desi BCE spune ca nu tinteste niciun curs de schimb anume. Un euro mai slab agraveaza inflatia prin cresterea pretului marfurilor importate.
Euro a cochetat cu niveluri sub paritatea cu dolarul dupa decizia BCE, in ceea ce se apropie de cele mai scazute niveluri din ultimii 20 de ani, dupa ce cursul sau de schimb a crescut peste 1 dolar cu o zi mai devreme.
Motivele scaderii cursului de schimb includ rate mai mari ale dobanzilor din SUA care atrag bani in investitii cu preturi in dolari si, mai larg, perspectivele in scadere pentru economia Europei. Europa se confrunta cu vanturi contrare din cauza pierderii gazelor naturale ieftine rusesti si a incetinirii economice in China, partenerul comercial cheie.
Cresterile ratelor dobanzilor BCE, in conditii egale, ar putea sprijini euro prin reducerea decalajului ratei dobanzii fata de SUA.
Valoarea de referinta a BCE pentru imprumuturile pe termen scurt acordate bancilor este acum la 2%, un nivel vazut ultima data in martie 2009.