O concesiune din partea Germaniei le-a permis liderilor UE reuniti la Bruxelles sa faca progrese provizorii in ceea ce priveste masurile de abordare a crizei energetice, deoarece tarile au dat unda verde Comisiei Europene sa lucreze la propuneri pentru un plafon temporar al preturilor.
Berlinul, care fusese unul dintre cei mai puternici oponenti ai unui plafon de pret, a cedat in cele din urma presiunii profunde in discutiile liderilor si si-a oferit sprijinul pentru a controla pentru scurt timp costurile gazelor pana cand va fi conceput un nou sistem de preturi.
Cu toate acestea, multe dintre detalii nu au fost inca rezolvate.
Liderii au lansat noi conversatii la o reuniune a ministrilor energiei viitoare. Si cancelarul german Olaf Scholz a spus chiar ca ar putea fi nevoie de un summit de urgenta al liderilor UE – oferind efectiv Germaniei si altora un drept de veto asupra propunerii finale, daca este necesar.
Natura la jumatate a rezultatului final – presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit-o „indrumare strategica” – a fost reflectata in comentariul de dupa meci.
„O foaie de parcurs foarte buna si solida”, a spus von der Leyen.
„O lista de masuri la care urmeaza sa se lucreze in continuare”, a fost de acord presedintele Consiliului European, Charles Michel, stand langa ea.
Cealalta propunere principala de plafonare a preturilor la gaze – o schema de limitare a pretului gazului utilizat pentru producerea energiei, numita mecanismul iberic – va merge, de asemenea, inainte. Dar si asta va veni cu numeroase conditii, inclusiv un angajament de a include o „analiza costurilor si beneficiilor”. Tarile UE au sustinut, de asemenea, un plan voluntar de achizitie in comun de gaze – dupa ce Ungaria s-a opus unei abordari obligatorii.
Rezultatul a fost un rezultat clasic al UE. Toata lumea primeste putin, nimeni nu primeste totul, mai multa vorba este inevitabil si multi vor mormai de procesul interminabil. Dar, au insistat liderii, totul este despre unitate.
„Astazi a fost un exercitiu bun de a ne asculta si de a avea incredere unul in celalalt”, a spus premierul belgian Alexander De Croo. „Elementul uman, increderea, este mai important decat concluziile Consiliului.”
Cererea de despartire a lui Draghi
Mai devreme, liderul italian Mario Draghi i-a implorat pe colegii sai sa adopte un fond comun pentru a ajuta la scaderea preturilor la energie, oferind o ultima cerere la ultimul sau summit UE in calitate de prim-ministru.
Interventia sa a contribuit la o adaugare tarzie la comunicatul final care a cerut „solutii comune la nivel european, acolo unde este cazul” – vazuta pe scara larga ca un semn de cap la posibile programe la nivel european pentru a ajuta la suportarea poverii financiare a crizei energetice.
Limbajul suplimentar, introdus cu mult dupa miezul noptii, a fost vazut ca o concesie de catre statele membre prudente din punct de vedere fiscal, precum Germania si Tarile de Jos. Cu toate acestea, a fost in mod deliberat vag, permitand tuturor tarilor un spatiu de zguduit.
Totusi, Scholz a spus ca UE va examina „ce este posibil” si nu a exclus blocul sa isi asume noi datorii pentru a finanta un instrument financiar similar cu programul SURE al UE din era COVID, care a oferit tarilor imprumuturi pentru a sustine eforturile de ajutor financiar.
Scholz a precizat, de asemenea, ca prefera sa foloseasca fonduri existente, cum ar fi fondul UE de recuperare a coronavirusului.
„Am dat o decizie aici, care da un mandat de a investiga ceea ce este posibil”, a spus cancelarul german. „Accentul se pune, desigur, pe oalele pe care le avem deja.”
Si, a adaugat: „Dezbaterea va continua”.
Premierul olandez Mark Rutte a promis ca nu va fi nevoie de fonduri suplimentare. Sunt deja destule in cuferele UE, a insistat el.
Ministrii de finante din zona euro vor relua problema la urmatoarea lor intalnire.
Diviziunile persistente asupra planurilor energetice nu au fost singurele note de discordie de-a lungul zilei. Tensiunile dintre Paris si Berlin erau palpabile.
Scholz si presedintele francez Emmanuel Macron se ciocnesc public de cateva saptamani pe probleme precum constructia propusa a conductei MidCat care leaga Peninsula Iberica de nordul Europei.
Apoi, tensiunile care s-au inabusit de mult s-au inabusit cand liderii au decis sa amane o intalnire franco-germana planificata de mult la Fontainebleau. In mod oficial, motivul a fost problemele de programare, dar oficialii au confirmat ca dezacordurile cu privire la aparare si energie au determinat miscarea.
Presedintele francez Emmanuel Macron a avertizat Germania sa nu reziste „o unitate foarte mare” cu privire la introducerea unui plafon pentru pretul gazelor.
La sosirea la summit, Macron a avertizat Germania sa nu reziste „o unitate foarte mare” privind introducerea unui plafon pentru pretul gazelor.
„Nu este bine pentru Europa si pentru Germania sa se izoleze”, a spus Macron. „Este important ca propunerile care sunt sustinute de un consens larg sa primeasca un sprijin unanim”,
La marginea summitului, Scholz si Macron au avut o intalnire de 30 de minute si au convenit sa se reintalneasca la Paris.
Dar o sursa de frecare parea sa se fi disparut. Liderii Frantei, Spaniei si Portugaliei au dezvaluit la summit un acord pentru construirea unui „coridor de energie verde” submarin pentru a transporta hidrogenul verde de la Barcelona la Marsilia. Aceasta noua conducta ar inlocui propunerea de conducta MidCat, careia Franta s-a opus pe motiv ca ar perpetua dependenta UE de gaz.
Totusi, un diplomat francez a recunoscut ca noul plan este inca in fazele sale incipiente si ca un studiu de fezabilitate nu a fost inca realizat. Acest lucru ar putea duce la frustrari pe linie pentru germani care au sustinut ca conducta MidCat ar putea fi construita in mai putin de un an si ar putea ajuta la rezolvarea problemelor energetice pe termen mediu.
„Este un mare pas inainte faptul ca va exista acum o conducta din Peninsula Iberica pana in Franta”, a spus Scholz dupa intalnire. „Sunt foarte fericit ca acest lucru este in sfarsit rezolvat.”
Un purtator de cuvant german nu a putut fi contactat pentru comentarii.
O adresa video a presedintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyy a injectat, de asemenea, o oarecare urgenta in lumea reala in discutia de la Bruxelles .
In termeni dubii, el a avertizat despre un „dezastru pe scara larga” in sudul Ucrainei, sustinand ca Rusia se pregateste sa exploateze un baraj la hidrocentrala Kakhovka din sudul tarii.
Liderii se vor concentra pe Ucraina si alte probleme geopolitice, inclusiv China, cand se vor intoarce pentru a doua zi de discutii.